La Curtea Europeana a Drepturilor Omului au avut loc audieri în trei cauze contra Moldovei şi Rusiei

Chişinău, 9 Iunie 2009 — La 9 iunie 2009, ora 09:00, au avut loc audieri în faţa Camerei a Patra a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la admisibilitatea şi la fondul cauzelor Căldare şi alţi 42 c. Moldovei şi Rusiei (cererea nr. 8252/05), Catan şi alţi 27 c. Moldovei şi Rusiei (cererea nr. 43370/04) şi Cervaschi şi alţi 98 c. Moldovei şi Rusiei (cererea nr. 18454/06).

Reclamanţii sunt cetăţeni ai Republicii Moldova care locuiesc în „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN). Fiecare cerere se referă la o şcoală distinctă cu predarea în limba română şi a fost depusă de către un grup de părinţi, copii şi profesori.

Reclamanţii s-au plâns că ei au fost intimidaţi de către autorităţile RMN din cauza dorinţei lor de a continua predarea în şcoli în limba română cu grafia latină potrivit curriculum-ului moldovenesc. Ei au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman şi degradant), a art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale), a art. 14 CEDO (interzicerea discriminării) şi a art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).

Reclamanţii au adresat numeroase plângeri autorităţilor Federaţiei Ruse, având în vedere faptul că cea mai mare parte a liderilor RMN sunt cetăţeni ruşi, unii dintre aceştia fiind chiar decoraţi de către autorităţile Rusiei; Federaţia Rusă continuă să aibă trupe care staţionează în Transnistria; şi este mediator în conflictul între Moldova şi regimul secesionist de la Tiraspol. Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a răspuns utilizând fraze generale despre depăşirea conflictului în privinţa şcolile de limbă moldovenească din RMN şi a atenţionat asupra pericolului utilizării forţei în rezolvarea conflictului, recomandând folosirea negocierilor.
Reclamanţii s-au plâns şi autorităţilor moldave, care, în pofida promisiunilor de soluţionare a situaţiei şcolilor de limbă română, nu au reuşit să rezolve problema.

Reclamanţii au indicat că în RMN sunt 92,000 de elevi. În timp ce, în 1989, moldovenii reprezentau 40% din populaţie, ucrainenii – 26% şi ruşii – 26%, această proporţie este departe de a fi respectată în şcolile din RMN: în 82% din şcoli curriculum-ul este elaborat în limba rusă, în 13.5% curriculum-ul este în limba moldovenească/română cu grafie chirilică, în 3.8% curriculum-ul este în limba moldovenească/română cu grafie latină şi în 0.7% – în limba ucraineană.

Din partea Guvernului Republicii Moldova la audieri a participat Vladimir GROSU, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind asistat de Ina Rusu, angajată a Direcţiei Principale Agent Guvernamental, Ministerul Justiţiei.

Din partea Guvernului Federaţiei Ruse la audieri a participat: Dna Oxana Sirotkina, Şef al Secţiei Examinare a Cererilor în Materie Civilă al Departamentului de Reprezentare al Federaţiei Ruse la CEDO fiind asistată de: 1) Dna Oxana Yurchenko, Şef adjunct al Secţiei de Examinare a Cererilor în Materie Civilă al Departamentului de Reprezentare al Federaţiei Ruse la CEDO; 2) Dna Irina Koganova, Consilier Principal al Secţiei Examinare a Cererilor în Materie Civilă al Departamentului de Reprezentare al Federaţiei Ruse la CEDO; 3) Dl Andrey Nikiforov, Şef adjunct al Departamentului pentru Cooperare Umanitară Internaţională şi Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse; 4) Dl Nikolay Fomin, Şef Adjunct al Departamentului II CSI; 5) Dna Tatiana Kleymenova, Ataşat al Departamentului pentru Cooperare Umanitară Internaţională şi Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse; 6) Dl Alexander Makhnev, Şef al Grupului (cu privire la activităţile de menţinere a păcii) din cadrul primului Departament al Forţelor Terestre al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse; 7) Dl Stanislav Balyukin, Expert Principal al celui de-al doilea Departament al Departamentul Juridic Principal al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.

Reclamanţii au fost reprezentaţi de către Ion MANOLE şi Alexandru POSTICA, avocaţi, jurişti la Asociaţia “Promo-LEX ”, fiind asistaţi de Doina Ioana Străisteanu şi Line Byrne Andrew, jurişti la INTERIGHTS, şi reclamantul Tihovschi Andrei.

Circumstanţele cauzei Catan şi alţi 27 c. Moldovei şi Rusiei

Liceul „Evrica” din Rîbniţa este unul dintre cele 6 licee din RMN în care predarea are loc în limba română cu grafie chirilică. În acest liceu studiază circa 600 elevi.

La 18 august 1994, regimul RMN a interzis folosirea grafiei latine în şcoală.
Din 1997, liceul „Evrica” a folosit sediul din str. Gagarin şi era înregistrat la Ministerul Educaţiei din Moldova, folosind curriculum-ul moldovenesc şi grafia latină şi fiind finanţat din fonduri ale Republicii Moldova. În 1999, regimul RMN a ordonat ca toate şcolile aparţinând altor state şi funcţionând pe teritoriul RMN să fie înregistrate la autorităţile RMN, în caz contrar ele nu vor fi recunoscute şi vor fi private de drepturile lor.

Liceul „Evrica” a refuzat să se înregistreze, deoarece aceasta presupunea folosirea grafiei chirilice impuse de autorităţile RMN şi priva liceele de sponsorizarea oferită de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. La 26 februarie 2004, clădirea folosită de liceu a fost transferată de către transnistreni administraţiei Departamentului de Educaţie din Rîbniţa. Ei au reiterat cererea lor de înregistrare în sistemul de educaţie al RMN.
La 14 iulie 2004, transnistrenii au închis toate şcolile care foloseau grafia latină. Părinţii, elevii şi profesorii liceului „Evrica” au început a păzi liceul pe parcursul zilei şi a nopţii. La 29 iulie 2004, poliţia transnistreană a pătruns în liceu şi a evacuat femeile şi copiii care se aflau înăuntru. Cinci bărbaţi care se aflau în clădire au fost arestaţi şi sancţionaţi cu 3 sau 5 zile arest administrativ. În aceeaşi zi, soţul directoarei liceului a fost arestat în stradă şi sancţionat cu 7 zile de arest administrativ pentru încălcarea ordinii publice. În următoarele zile, poliţia şi funcţionari publici din cadrul Departamentului de Educaţie din Rîbniţa au vizitat părinţii copiilor care îşi făceau studiile la liceu şi le-au cerut să-şi transfere copiii în altă şcoală înregistrată în RMN, ameninţându-i că vor fi concediaţi sau chiar vor fi lipsiţi de drepturile părinteşti. Ca urmare a presiunii, mulţi părinţi au transferat copiii lor în alte şcoli.

În urma intervenţiei Misiunii OSCE în Moldova, în septembrie 2004, liceul a fost înregistrat la Camera de Înregistrare de la Tiraspol în calitate de instituţie de învăţământ privată, însă nu a putut să-şi reia activitatea din cauza lipsei de sediu. De abia la 2 octombrie 2004, regimul RMN a permis liceului sa se deschidă în altă clădire nefinisată, în care anterior şi-a avut sediul o grădiniţă. Liceul a fost obligat să folosească grafia chirilică şi curriculum-ul elaborat de autorităţile RMN şi nu a avut telefon.

Circumstanţele cauzei Căldare şi alţi 42 c. Moldovei şi Rusiei (cererea 8252/05)

Şi în Liceul Alexandru cel Bun din Tighina predarea are loc în grafie latină. Reclamanţii sunt elevii şi părinţii elevilor din liceul Alexandru cel Bun, unde înainte de evenimentele desfăşurate studiau 1600 copii. Liceul era situat pe strada Kosmodemianskaia, era înregistrat la Ministerul Educaţiei din Moldova, folosind curriculum-ul moldovenesc şi grafia latină şi fiind finanţat din fonduri ale Republicii Moldova.

Pe 4 iunie 2004, RMN a avertizat liceul să se înregistreze la autorităţile RMN, în caz contrar, acesta va fi închis, iar conducerii liceului îi vor fi aplicate măsuri disciplinare. Pe 14 iulie 2004, transnistrenii au închis toate şcolile care foloseau grafia latină.

Pe 18 iulie 2004 liceul a fost deconectat de la sistemul de electricitate şi apă, iar pe 19 iulie administraţia liceului a fost înştiinţată că nu va mai putea utiliza sediul de pe strada Kosmodemianskaia. În pofida faptului, profesorii, elevii şi părinţii au rămas în clădire, refuzând să plece. Poliţia transnistreană au înconjurat clădirea. Aceştia s-au retras pe 28 iulile 2004.

În urma acestor incidente, 200 elevi au părăsit liceul, în care au rămas să studieze 1 400 de elevi.

Pe 20 septembrie 2004, în urma unei serii de negocieri cu diverşi observatori internaţionali, inclusiv Consiliul Europei, liceul a fost reconectat la sistemul de electricitate şi apă. RMN a permis liceului să-şi reînceapă activitatea, dar a fost obligată să utilizeze grafia chirilică, impusă de regimul transnistrean.

Ca reacţie la cele descrise mai sus şi situaţia din alte şcoli, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, Comisarul pentru Drepturile Omului şi OSCE şi-au exprimat îngrijorarea privind dificultăţile serioase pe care sunt nevoite să le întâmpine şcolile din regiunea transnistreană ce utilizează grafia latină, din cauza măsurilor întreprinse de regimul RMN.

Circumstanţele cauzei Cercavschi şi alţi 98 c. Moldovei şi Rusiei (cererea nr. 18454/06)

Liceul din Grigoriopol utiliza grafia chirilică, în conformitate cu curriculum-ul adoptat de RMN. Reclamanţii sunt profesorii, elevii şi părinţii elevilor şin această şcoală, care este situată astăzi în Doroţcaia. Înainte de evenimente petrecute, în liceu studiau 520 elevi, la momentul de faţă au rămas 200.

În 1996, la cererea părinţii copiilor, liceul a înaintat o serie de petiţii regimului de la Tiraspol, solicitând permisiunea de a utiliza grafia latină. Ca rezultat, în perioada 1996 – 2002, regimul RMN a întreprins o serie de măsuri pentru a descuraja cererea acestora, fiind pornită o campanie de informare ostilă, intimidări şi ameninţări din partea forţelor de securitate.

Aceste măsuri au atins punctul culminant când pe 22 august 2002 poliţia transnistreana a atacat liceul şi a evacuat profesorii, elevii şi părinţii elevilor. Pe 28 august 2002, preşedintele Comitetului de Elevi a fost arestat şi condamnat la 15 zile de arest administrativ.

Ministerul Educaţiei al Moldovei a hotărât să transfere temporar liceul în Doroţcaia, un sat ce se află la depărtare de 20 km de la Grigoriopol şi se află sub controlul autorităţilor moldoveneşti. În fiecare zi, elevii şi profesorii, care mergeau spre Doroţcaia, erau supuşi controalelor, umilinţelor, erau scuipaţi şi înjuraţi de poliţia locală şi funcţionari publici. În urma acestor incidente, 300 elevi au părăsit şcoala.

În aprilie 2002, părinţii şi profesorii au reiterat cererea de a fi înregistraţi de Ministerul Educaţiei al Moldovei şi de a utiliza grafia latină. Cererea lor a fost respinsă de regimul de la Tiraspol.

Prin urmare, şcoala a înaintat o serie de petiţii şi plângeri privind situaţia şcolilor OSCE, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi autorităţilor din Rusia şi Moldova. Autorităţile ruseşti au atenţionat Moldova şi RMN asupra pericolului utilizării forţei în rezolvarea conflictului, recomandând folosirea negocierilor, autorităţile din Moldova au declarat reclamanţilor că nu pot să ofere ajutor.

Pretenţii

Reclamanţii au invocat imposibilitatea folosirii clădirilor de pe adresele care se aflau şi că ei au fost intimidaţi de către regimul RMN, deoarece au ales să folosească grafia latină.

Reclamanţii s-au plâns că copiii lor au fost obligaţi să studieze într-o limbă artificială creată de autorităţile sovietice, adică limba moldovenească/română cu grafie chirilică. Mai mult ca atât, ei au fost obligaţi să înveţe după curriculum-ul elaborat de transnistreni, care a fost inspirat din teoria şi metodele de denaţionalizare a populaţiei locale iniţiate în regiunea transnistreana în 1924. Reclamanţii au susţinut că curriculum-ul cultiva ostilităţi în privinţa autorităţilor legitime moldoveneşti, limbii moldoveneşti/române, istoriei, culturii şi valorilor caracteristice teritoriului de pe malul drept al Nistrului (care se află sub controlul Moldovei). Disciplinele istoria şi limba maternă nu erau prezentate într-o formă obiectivă şi critică, dimpotrivă, acestea erau folosite ca instrumente de propagandă şi îndoctrinare. Astfel, instruirea copiilor în şcoli nu era bazată pe valori ale unei societăţi democratice şi nu corespundea convingerilor filosofice ale părinţilor. Aceasta constituia o încălcare a dreptului lor la instruire şi predare conform convingerilor lor filosofice garantate de art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO, după cum a fost interpretat de Curte în numeroase cauze, inter alia, în cauza Kjeldsen, Busk Madsen and Pedersen v. Denmark (hotărâre din 7 decembrie 1976, Seria A nr. 23).

În continuare, ei s-au plâns de discriminare pe motive etnice, care denotă o lipsă de respect din partea RMN faţă de cultura şi etnia lor. Şocul şi stresul pe care ei l-au simţit în urma discriminării, se încadrează într-un tratament contrar art. 3 CEDO. În această privinţă, ei s-au referit la cauza Abdulaziz Cabales and Balkandali v. United Kingdom (hotărâre din 28 mai 1985, Seria A nr. 94).

Ei au mai afirmat că, având în vedere ameninţările, persecuţiile şi bătaia de joc la care ei şi familiile lor au fost supuşi în mod regulat, ei se tem pentru securitatea lor fizică şi, în acest sens, au invocat art. 3 şi 8 CEDO şi hotărârea Curţii în cauza Belgian Linguistics case (hotărâre din 23 iulie 1968, Seria A nr. 6).

De asemenea, ei au mai invocat art. 13 şi 14 CEDO în colaborare cu art. 3 şi 8 CEDO şi art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

Reclamanţii au considerat că autorităţile moldave erau responsabile, deoarece Transnistria este o parte a Moldovei şi, prin urmare, autorităţile moldovene au obligaţia pozitivă să asigure drepturile reclamanţilor. Ei au mai considerat că autorităţile ruse sunt responsabile de violările menţionate, deoarece teritoriul Transnistriei se află de facto sub controlul Rusiei.

***
Întrebările Curţii adresate părţilor:

Cu privire la admisibilitate

1. Se află oare reclamanţii sub jurisdicţia Moldovei şi/sau a Rusiei prin prisma art. 1 CEDO, după cum a fost interpretat de Curte, inter alia, în cauza Ilaşcu şi alţii c. Moldovei şi Rusiei (cererea nr. 48787/99, ECHR 2004-VII), având în vedere circumstanţele prezentelor cauze?

În special, în lumina cauzei Ilaşcu şi alţii, poate fi angajată responsabilitatea Guvernelor pârâte prin prisma Convenţiei, în virtutea obligaţiilor lor pozitive de a asigura drepturile reclamanţilor garantate de CEDO?

Au existat careva evoluţii după cauza Ilaşcu şi alţii care ar putea afecta responsabilitatea vreunei din statele contractante?

2. Dacă este angajată responsabilitatea unui sau a ambelor Guverne pârâte, există oare căi eficiente de atac care au trebuit să fie epuizate potrivit art. 35 CEDO anterior depunerii prezentelor cereri?

Cu privire la fond

1. Măsurile aplicate împotriva reclamanţilor constituie oare o violare a drepturilor lor garantate de art. 8 de sine-stătător sau în colaborare cu art. 14 CEDO?

2. Măsurile aplicate împotriva reclamanţilor constituie oare o violare a drepturilor lor garantate de art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO de sine-stătător sau în colaborare cu art. 14 CEDO?

Înregistrarea video a audierilor este disponibilă la 9 iunie 2009, după ora 15:30, pe pagina web a Curţii Europene:
www.echr.coe.int/ECHR/EN/Header/Press/Multimedia/Webcasts+of+public+hearings/webcastEN_media?&p_url=20090609-1/lang/

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi: Juristul Asociaţiei Promo-LEX , Pavel Postica, tel. (+373 22) 45 00 24, e-mail: info@promolex.md.

Dezbaterea “Şcolile din Trasnistria şi dreptul la educaţie în limba română”

Grupului de Iniţiativă Basarabeană, Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică - Transilvania şi Centrul Raţiu pentru Democraţi au desfăşurat în 11 iunie în incinta Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, dezbaterea “Şcolile din Trasnistria şi dreptul la educaţie în limba română”. Contextul acestor discuţii îl constituie cazul liceelor cu predare în limba română din Transnistria, examinat la CEDO în 9 iunie.

Dezbaterea s-a desfăşurat în formatul British Parliament, tinerii fiind împarţiţi în 2 echipe. Echipa GIB, formată din patru membri a pledat pentru poziţia autorităţilor reclamate (Federaţia Rusă şi Republica Moldova), în timp ce echipa ARDOR a susţinut partea victimelor abuzurilor conducerii transnistrene.

Scopul discuţiilor a fost de a informa şi de a sensibiliza opinia publică referitor la problemele care există în imediată apropiere a României.

Liceele cu predare în limba română din Transnistria: „Evrika” din Râbniţa, Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina şi Liceul „Ştefan ce Mare şi Sfânt”din Grigoriopol, se judecă cu autorităţile pentru dreptul de a scrie în grafie latină. Ele refuză varianta promovată de Tiraspol – româna - chirilică.

În speţa dată au fost invocate încălcarea următoarelor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: Art. 3 “interzicerea tratamentului inuman şi degradant”, Art. 8 „Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale”, Art. 14 „interzicerea discriminării” şi a Art. 2 din Protocolul nr. 1 la CEDO „dreptul la instruire”.
Participanţii la dezbatere au căutat soluţii şi au ajuns la concluzia că problema poate fi rezolvată printr-o autosesizare a instituţiilor publice din Republica Moldova, care va duce la o implicarea accentuată a organizaţiilor internaţionale.


Acoperire in presa:
Napoca News
City News

Scolile din Transnistria si dreptul la educația in limba română

Joi, 11 iunie, incepand cu ora 15.00 va avea loc dezbaterea cu tema:

„Scolile din Transnistria si dreptul la educația in limba română”

care va avea loc în incinta Casei de Cultură a Stundenților, sala 22 , la ora 15:00.

Liceele românesti „Evrica” din Râbniţa, liceul „Alexandru cel Bun” din Bender şi Liceul din Grigoriopol, care sunt hartuite de autoritati, s-au adresat la CEDO ca sa apere dreptul copiilor si parintilor de a alege limba de predare.


Prin acest demers ne propunem să contribuim la informarea societății civile clujene cu privire la dosarul depus la CEDO de Scolile romanesti din Transnistria.

Sub forma unui debate British Parliament, împreună cu Asociatia de dezbatere și oratorie ARDOR Transilvania, dorim să aducem la cunoștința publicului larg despre dreptul fundamental la educație în limba maternă care este încălcat în regiunea separatistă Transnistria.
Meciul de dezbatere va fi urmat de o discutie liberă cu invitații si spectatorii prezenți în sală.

Dezbaterea este organizata de Grupul de Initiativa Basarabeana si ARDOR Transilvania cu spijinul Centrului Ratiu pentru Democratie.


Documente relevante in discutie:

Comunicat de presa CEDO

Video cu dezbaterea CEDO

Articol Ziarul De Garda

Vladimir Turcan a negociat arborarea drapelului UE pe Presedintie!

“Agonia Surzilor”- evenimentele din Moldova pe ecranele TIFF

Şi pentru că nu sunt indiferenţi, iar în Moldova se mai produc filme ce ne arată o realitate sumbră, cei de la TIFF au adus la Cluj, în cadrul Zilelor Filmului Românesc, documentarul jurnaliştilor Ion Terguţă şi Igor Moşneagă- “Agonia Surzilor”. Este un film despre cinism şi ipocrizie, despre calvarul tinerilor trecuţi prin coridoarele morţii şi tragedia familiilor care şi-au pierdut copii ucişi în comisariatele de poliţie. Aici nu trebuie sa ai un „ochi format” pentru a înţelege mesajul regizorului- imaginile vorbesc de la sine.
Proiecţia filmului va fi găzduită de librăria “Humanitas”, str. Universităţii nr. 4 în data de 4 iunie, ora 12.20.

Filmul va fi urmat de o discuţie la cafeneaua Insomnia pe str. Universităţii, nr. 2, etaj 1 pe tema:
"Libertatea presei ţinută în lanţ".

Printre invitați se numără producătorii filmului, profesori universitari, reprezentanți ai ONG-urilo locale, mass-mediei, tineri din comunitatea basarabeană din Cluj-Napoca.
Vino să te informezi, devino mai responsabil și mai conștient față de ce se petrece in jurul tău.


Filmul poate fi vazut si pe YouTube

Te așteptăm!

Moldova sfasiata

material video preluat de pe www.realitatea.net
http://anchete.realitatea.net/video_451942_moldova-sfasiata_336811.html
31 mai 2009

Linia verde 83-58-08 activă în continuare pentru victimele torturii şi maltratărilor

AMNESTY INTERNATIONAL MOLDOVA
14 mai 2009

Pentru toate persoanele din Republica Moldova care au avut de suferit în urma acţiunilor forţelor de ordine în legătură cu protestele de la începutul lunii aprilie 2009, în special cei care au fost supuşi maltratărilor şi torturii: în cadrul oficiului organizaţiei internaţionale de apărare a drepturilor omului Amnesty International Moldova a fost creată şi continuă să funcţioneze o linie verde de colectare şi documentare a acestor cazuri - 83-58-08.

Mai multe organizaţii non-guvernamentale de apărare a drepturilor omului, inclusiv organisme internaţionale au înregistrat multiple încălcări ale drepturilor omului în Republica Moldova pe parcursul şi după protestele de la începutul lunii aprilie.

Pentru societatea civilă din Republica Moldova a devenit evidentă necesitatea unei asistenţe complexe pentru victimele abuzurilor comise de organele de ordine din RM. În acest sens, noi îi îndemnăm pe toţi să ne contacteze şi să beneficieze de ajutor şi servicii ale profesioniştilor în domeniu.

Vă îndemnăm să ne contactaţi la oficiul organizaţiei internaţionale de apărare a drepturilor omului Amnesty International Moldova, la numărul de telefon 83-58-08 şi să ne comunicaţi despre cazul Dumneavoastră.

Noi vă vom face legătura cu profesionişti care vă vor acorda ajutorul necesar, cum ar fi un avocat care să vă reprezinte în instanţă, medici care vă vor acorda asistenţa medicală şi de reabilitare.
Noi îndemnăm persoanele din Republica Moldova să fie activi în apărarea propriilor drepturi. Să ştiţi că puteţi conta pe ajutorul şi asistenţa profesioniştilor în domeniu - avocaţi, apărători ai drepturilor omului, medici şi alţii, aşa ca abuzurile şi încălcările să nu rămînă nepedepsite:

Lipsa de răspundere în faţa legii (impunitatea) naşte fărădelege.

Transmiteţi acest mesaj tuturor celor care au nevoie de sprijin şi ajutor profesionist, cunoscuţilor şi prietenilor Dumneavoastră. Este foarte important ca acei care au comis fărădelegi să fie traşi la răspundere, cei care au avut de suferit să fie restabiliţi în drepturi, iar daunele care le-au fost aduse să fie reparate.

Glosar de termeni comunisti pentru Leonard Orban

În cadrul conferinţei “Ziua Carierei. Interpret de Conferinţă. Traducător. Terminolog”, organizată de Universitatea “Babeş-Bolyai” la Cluj-Napoca, reprezentanţii comunităţii basarabene s-au întâlnit cu Comisarul European pentru Multilingvism, domnul Leonard Orban.

Tinerii au început cu mulţumiri şi au solicitat reprezentatului Comisiei Europene să urmărească şi pe viitor evoluţia evenimentelor din Moldova. „Mulţumim pentru reacţia Uniunii Europene fată de evenimentele din R. Moldova. Solicităm UE să monitorizeze în continuare situaţia. Instituţiile Europene ar trebui să facă tot ce le stă în putinţă pentru respectarea drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare în R. Moldova.

Suntem revoltaţi fată de comportamentul abuziv al autorităţilor comuniste în cazurile tinerilor protestatari, a mass-mediei, societăţii civile şi a tuturor celor care gândesc altfel decât conducerea statului. În sec XXI tortura nu poate fi tolerată într-un stat european. Detenţia fără probe a lui Anatol Mătăsaru, Gabriel Stati, Jerusalayem Netanyahu, Sergiu Mocanu poate continua la nesfârşit dacă nu se intervine. Menţionăm că doi dintre ei sunt şi cetăţeni europeni. Totodată, dezinformarea a devenit o armă de distrugere în masă, iar în Europa astfel de practici nu ar trebui să existe.” - a fost mesajul tinerilor.
Leonard Orban i-a asigurat pe basarabenii prezenţi că, odată întors la Bruxelles, va continua să atragă atenţia colegilor săi asupra R. Moldova, în vederea înlăturării nedreptăţilor comise faţă de cetăţenii acestei ţări. Domnia sa militează pentru respectarea drepturilor omului în toată Europa. În această privinţă, poziţia Uniunii Europene faţă de colaborarea cu Moldova rămâne neschimbată, dar este necesară o democratizare a ţării.
Comisarul European încurajează tinerii să continue demersurile lor pentru a atrage atenţia asupra situaţiei din R. Moldova, specificând că şi domnia sa si-a informat în detaliu colegii din Comisie.

Tinerii i-au înmânat comisarului un cadou simbolic format din: dicţionarul moldovenesc-român (V. Stati, Chişinău, 2003), un glosar de termeni comunişti (conceput în perioada evenimentelor din 2009) şi câteva postere.
Mesajul cadoului a fost următorul: nu exista nicio diferenţa intre cele 2 „limbi” (română şi „moldovenească”), singura diferenţă constă în respectarea valorilor şi libertăţilor în spaţiul european şi ceea ce se întâmplă R Moldova.

Europa: Nu te fă că plouă de ziua ta!

În jur de 50 de tineri au participat de ziua Europei la un flash mob menit sa atragă din nou atenţia asupra situaţiei din Republica Moldova unde sub regimul comunist sunt foarte grav încălcate drepturile omului.

Flash Mobul a avut loc în fata Casei Matei Corvin unde mai multe instituţii din Cluj prezintă materiale informative despre Uniunea Europeana, eveniment intitulat “Gala multiplicatorilor de informaţii europene”. Participanţii la aceasta adunare spontana au venit însoţiţi de umbrele de ploaie (deşi vremea era însorita) pe umbrele fiind scris Nu te fa ca ploua! Moldova are nevoie de tine!


Mai multe alte slogane apăreau pe umbrelele deschise la aceasta expoziţie: - Nu te fă ca plouă! / Moldova: Presa e sub presă! / De prea mult timp în Moldova e Gripă. Gripa Porcilor Comunişti! / Moldova are nevoie de tine! / În Moldova se atacă libertatea! / Chişinăul arde. Europarlamentarii se piaptănă! / O rezoluţie nu face primăvara în Chişinău! / O Rezoluţie ─ ø Soluţie! / Moldova ne doare! / Alege. Moldova. Mai 9. / Mai Putin Voronin! / EU: One resolution is no solution! / Democracy in Moldova is under attack! / Communism strikes back!



Participanţii au afişat umbrelele începând cu ora 11.00, timp de circa 20 de minute, mai apoi pierzându-se in mulţime. Evenimentul are organizatori anonimi, iar invitaţia a circulat pe internet în zilele dinainte.

Declaraţii ale participanţilor:

Mi s-a părut puţin ciudat să sărbătoresc ziua Europei când ştiu prea bine ce se întâmpla în Rep. Moldova Valorile Europene nu înseamnă nimic acolo unde tortura şi teroarea sunt la ele acasă. Europa ar trebui într-adevăr sa înceteze sa “pretend it’s raining” pentru că prea mulţi oameni suferă în imediata vecinătate a fortăreţei europene. Andrei Ciorondean – student din Republica Moldova


Mă simt ca la o înmormântare la care se aude muzica de chef a vecinului. Mie nu îmi prea vine să sărbătoresc atunci când ştiu ca la o aruncătura de bat oamenii sunt terorizaţi de un regim totalitar, nu exista libertate de exprimare, iar tinerii sunt luaţi de pe strada pentru a li se aplica o educaţie cu bata prin beciurile miliţiei moldovene. Cristi Popovici – economist, 31 de ani.

Am venit aici în speranţa ca măcar acum de 9 mai, ziua Europei, instituţiile europene si cele internaţionale vor încerca să pună capăt gravelor încâlciri ale drepturilor omului din Republica Moldova. Interesele economice nu ar trebui sa fie mai presus de libertăţile fundamentale ale omului indiferent de cat de aproape de est este situata o tara. I. M. – student UTCN din Cluj, 21 de ani.

Flash mob-ul este un proiect care se bazează pe o mobilizare "inexplicabila" a unor oameni, un mod de a se exprima, pentru cei care participă. Acesta nu este o acţiune, meeting sau înculcarea ordinii publice. Nu e nimic ilegal în a-ti manifesta solidaritatea umană fată de tinerii demonstranţi de la Chişinău care se împotrivesc regimului comunist.

Flash Mob NU TE FĂ CA PLOUĂ!

Unde: Piata din fata Casei memoriale M.Corvin
Cînd: sambată, 9 mai, de Ziua Europei, 11.00 A.M.
Durata: 10-15 minute

1. Informeaza-te asupra situatiei din Republica Moldova.

2. De Ziua Europei poti demonstra ca iti pasa de valorile europene, care sunt calcate in picioare de regimul comunist din R. Moldova.
3. Vino cu o umbrela pe care poti lipi unul dintre sloganele de mai jos sau oricare altul pe care il crezi potrivit.

4. Deschide umbrela la ora 11.00 si plimba-te pe pietonala din fata Casei memoriale Matei Corvin timp de 10-15 minute.

Trimite acest mesaj pe e-mail, messenger, twitter, myspace, hi5 si oriunde mai poti.

Propuneri de slogane :

- Nu te fă ca plouă!
- De prea mult timp in Moldova e Gripă. Gripa Porcilor Comunişti!
- Moldova: Presa e sub presă!
- Moldova are nevoie de tine!
- In Moldova se atacă libertatea!
- Chişinăul arde. Europarlamentarii se piaptănă!
- O rezoluţie nu face primăvara în Chişinău!
- O Rezoluţie ─ ø Soluţie!
- Moldova ne doare!
- Alege. Moldova. Mai 9.
- Mai Putin Voronin!
- EU: One resolution is no solution!
- Democracy in Moldova is under attack!
- Communism strikes back!

Chirtoacă: “Pur si simplu nu se va intra in cabina de vot”

preluat de pe www.hotnews.md
http://hotnews.md/?p=4945
28 aprilie 2009

Fiecare partid parlamentar de opozitie de la Chisinau si fiecare deputat in persoana au declarat ca nu vor participa la alegerea sefului statului, pentru care deputatilor comunisti le lipseste un singur vot, a anuntat, marti, vicepresedintele PL, Dorin Chirtoaca.

“Pur si simplu nu se va intra in cabina de vot”, a spus Chirtoaca. “Astfel, va trebui sa ne pregatim si sa pregatim si societatea pentru un nou scrutin parlamentar, organizat corect, legal, prin care sa fie adusa democratia in Republica Moldova”, a mai spus Dorin Chirtoaca citat de NewsIn.

Potrivit primarului capitalei moldovene, opozitia nu va renunta la mandatele de deputat, in primul rand pentru ca este o procedura dificila si de durata, dar si pentru ca exista riscul unui nou abuz prin care mandatele opozitiei sa fie atribuite comunistilor.

Asadar, mandatele de deputat vor fi ridicate individual de catre deputatii de opozitie, care au refuzat sa participe alaturi de comunisti la ceremonia de inmanare oficiala a legitimatiilor organizata de Comisia Electorala Centrala la 25 aprilie.

“Conform calendarului politic, in luna mai urmeaza sa se epuizeze procedurile legate de alegerea sefului statului, apoi ar urma doua luni de campanie electorala, ceea ce inseamna ca anticipatele ar putea avea loc in august-septembrie”, spune Dorin Chirtoaca.

Si ceilalti lideri de opozitie declara ca nu au pe liste persoane care sa voteze un presedinte comunist. Ei sustin, de asemenea, ca stiu ce trebuie facut pentru a exclude fraudele care au fost comise la alegerile din 5 aprilie.

In cadrul unei emisiuni la ProTV Chisinau, liderii de opozitie s-au aratat increzatori, potrivit Unimedia, ca dupa represiunile ce au urmat violentelor de strada din 7 aprilie cetatenii moldoveni au inteles care este adevarata fata a regimului comunist si ca il vor sanctiona cu prima ocazie.

In cadrul emisiunii, Dorin Chirtoaca s-a aratat indignat de faptul ca autoritatile moldovene speculeaza tema loviturii de stat orchestrata de Romania, insa se fac a trece cu vederea momentul arborarii drapelului european, odata cu cel romanesc, pe cladirile Presedintiei si Parlamentului, care, conform unei logici perverse, la fel ar putea fi interpretat ca o lovitura de stat orchestrata de UE.

“Toate acestea nu demonstreaza decat faptul ca ceea ce s-a intamplat la 7 aprilie nu este decat o conspiratie a comunistilor”, a conchis Chirtoaca.

Vlad Filat, presedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat in cadrul aceleasi emisiuni ca optiunea europeana apartine cetatenilor Republicii Moldova si nu lui Vladimir Voronin, care a speculat acest lucru timp de mai multi ani. “Voronin se joaca si nu cred ca de data asta va iesi basma curata, pentru ca a intrecut orice limita”, a mai declarat acesta.

Filat a lasat sa se inteleaga ca in cazul alegerilor anticipate, cele trei formatiuni de opozitie vor participa intr-un alt format decat cel de pe 5 aprilie 2009, cu o altfel de lista electorala. “Stim ce trebuie sa facem pentru ca sa nu mai existe fraudele care s-au comis la 5 aprilie” a conchis acesta.

Serafim Urechean, presedintele Aliantei Moldova Noastra, a mentionat ca este pentru prima data cand opozitia de la Chisinau este ascultata de organismele internationale, o dovada fiind si accesul liderilor opozitiei in Parlamentul European.

“Voronin trebuie sa plateasca pentru crimele pe care le-a comis” a mentionat Urechean. Acesta a mai spus, glumind, ca nu s-ar mira in cazul in care comunistii ar invinui partidele de opozitie de cutremurul care a avut loc sambata (”Vinovat ar putea fi Filat”, a spus acesta zambind) sau de epidemia de gripa porcina, “de care ar putea fi vinovat Chirtoaca”.

Realizatorii emisiunii au incercat sa ia legatura cu Vladimir Turcan, reprezentant al Partidului Comunistilor, pentru a oferi si o alta parere asupra celor discutate. Acesta insa nu a raspuns la telefon.

In urma scrutinului parlamentar din 5 aprilie, Partidul Comunistilor a obtinut 60 de mandate din cele 101 si mai are nevoie de inca un mandat - supranumit “votul de aur” - pentru a-l vota pe seful statului, care in Republica Moldova este ales de Parlament.

Moldova 1 recunoaşte că este la cheremul puterii,

...iar reprezentantul agenţiei procomuniste Omega recunoaşte că poliţia a torturat participanţii la proteste

preluat de pe www.hotnews.md
http://hotnews.md/?p=4866
28 aprile 2009

Conducerea postului Moldova 1 nu se fereşte să mintă Europa nici în prezenţa presei independente. Astăzi, în cadrul unei mese rotunde organizată de o delegaţie a Parlamentului European venită la Chişinău pentru a se documenta despre evenimentele care au avut loc pe 6-8 aprilie curent, Mihai Scoarţă, vicedirectorul postului de televiziune „Moldova 1”, a declarat că postul pe care îl reprezintă a reflectat toate evenimentele petrecute în acele zile, scrie jurnal.md.
Jurnalistul şi-a recunoscut, parţial, minciuna abia după ce a fost luat la întrebări de reprezentanţii presei de opoziţie prezenţi la întâlnire. Prins cu ocaua mică, Scoarţă s-a văzut nevoit să iasă din situaţie, pretextând că Moldova 1 nu a putut să reflecte evenimentele stradale pentru că nu a avut posibilităţi tehnice, iar jurnaliştii postului s-au temut să fie agresaţi.

În replică, Marianne Mikko, şefa delegaţiei, a menţionat că în urma discuţiilor purtate la această masă rotundă se vede nevoită să declare că „Moldova 1” e doar un post de televiziune de stat care aşteaptă ordine despre ceea ce trebuie să facă. „Dvs sunteţi o televiziune publică şi trebuie să apăraţi interesele publicului”, a precizat Mikko, citată de jurnal.md.

Vădit frustrat, Scoarţă a recunoscut că televiziunea publică se află la cheremul partidului de guvernământ, dar, a subliniat el, acelaşi lucru s-a întâmplat şi până acum, în timpul celorlalţi doi preşedinţi moldoveni. „Ca să devenim cu adevărat o televiziune publică, trebuie să avem o indepedenţă financiară. Sper că se va produce o schimbare, dar este complicat să activezi în situaţia actuală”, a recunoscut vicedirectorul „Moldova 1”.

Pe de altă parte reprezentantul agenţiei multimedia procomuniste „Omega” recunoaşte că poliţia a torturat participanţii la protestele din 6-7 aprilie. Şi pentru că masa rotundă de astăzi a fost momentul dezvăluirilor, şi directorul agenţiei de ştiri procomuniste „Omega”, Alexandr Petkov, într-un moment de sinceritate, a recunoscut că după protestele din 6-7 aprilie, au avut loc numeroase cazuri de tortură.

„Aceste cazuri trebuie pedepsite. Şi, credeţi-mă, Omega va fi prima televiziune care va transmite ştiri despre cei torturaţi. Or, celelalte televiziuni, au mediatizat până acum cazul unei singure persoane torturate”, a spus Petkov citat de jurnal.md.

Marianne Mikko, şefa delegaţiei la Comisia Parlamentara de cooperare UE - Moldova, s-a întâlnit luni cu reprezentanţii presei de la Chişinău

Preluat de pe www.unimedia.md
http://unimedia.md/?mod=news&id=10565
28 aprilie 2009

Luni după masă, o delegaţie a Comisiei Europene în frunte cu Marianne MIKKO, şefa delegaţiei la Comisia Parlamentara de cooperare UE - Moldova, a avut o întâlnire cu reprezentanţii presei şi ONG-urile media de la Chişinău. În cadrul acesteia au participat atât reprezentanţi ai surselor mass-media independente, cât şi reprezentanţi ai postului public de televiziune Moldova 1 şi OMEGA, agenţie multimedia de ştiri cunoscută ca fiind apropiată partidului de guvernământ.

Şedinţa de documentare a delegaţiei a durat cca 2 ore, timp în care s-au purtat discuţii aprinse despre comportamentul postului Moldova 1 în campania electorală, despre modul cum a tratat evenimentele din 6-7 aprilie, torturarea participanţilor după acţiunile de protest de către poliţie, accentele puse în reportajele OMEGA, NIT, N4, comportamentul presei independete în raport cu partidul de guvernământ în ultima perioadă.

Amintim că delegaţia europeană se află în Moldova în perioada 27-29 aprilie 2009, timp în care are programate şedinţe cu reprezentanţii presei, ONG-urilor, cu partidele de opoziţie, vizite la penitenciarul nr. 13 şi întâlniri cu conducerea R. Moldova.
Din cadrul delegaţiei fac parte Marianne MIKKO, Marian-Jean MARINESCU, Karin RESETARITS, Anne ISLER BÉGUIN, reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare din Parlamentul European.

Notă: Discuţia din cadrul şedinţei s-a desfăşurat sub calificativul "off the record", motiv pentru care nu putem prezenta dezvăluirile din cadrul întâlnirii.

Un martor povesteşte despre carnagiul din PMAN din 7 aprilie

Interogatoriu SIS la granita

Alaltaieri in Cluj maine-n toata Moldova

Brosura Informativa despre evenimentele din republica Moldova

Pentru a facilita informarea despre situatia curenta din Moldova am creat o brosura cu o cronologie a evenimentelor. Se poate downloada aici. Va rugam sa printati cat mai multe copii si sa le distribuiti. Se printeaza fata-verso in ordinea paginilor din pdf si se ataseaza la centrul paginii.

Pentru a vedea imaginile mari dati click pe fiecare imagine.

Declaratia unui tanar inchis si eliberat

Studenţii de la medicină sunt arestaţi în masă

sursa
Bună ziua, stimaţi reprezentanţi ai redacţiilor în care noi, studenţii de la Chişinău, mai avem încredere.Nu ştiu care e situaţia la alte instituţii dar noi, studenţii de la Universitatea de Medicină, trăim o adevărată teroare. Se vine în fiecare zi în microtorente şi suntem arestaţi în masă, câte 12-15 persoane din fiecare microtorent.

Ieri s-a întâmplat asta chiar sub ochii mei şi ai altor colegi - a intrat un poliţist însoţit de vreo 15 mascaţi, a fluturat nişte ordine despre care n-am înţeles de unde sunt - de la Ministerul de Interne sau de la decanat, avea pozele unor colegi unii dintre care nici măcar n-au fost atunci în piaţă, pentru că eram cu toţii la ore, şi i-au ridicat. Serile, în campusul studenţesc de la Malina Mică e şi mai groaznic - în faţa căminelor stă de obicei duba poliţienească şi ei fac raiduri chiar însoţiţi de decan. Unicul nostru refugiu a mai fost biblioteca din acelaşi sector, unde răsuflând uşuraţi în fiecare zi că am ajuns liberi după raidurile de la ore - ne refugiem pentru că în odăile de cămin ne e frică să stăm, dar am auzit că în seara acestei zile vor veni să ne ia de la bibliotecă. Mai mult - se zice că se aşteaptă vacanţa de Paşti şi vor veni să ne ia de acasă, de la părinţi. Ne e foarte frică, nu ştim ce să facem. Am format un fel de comitet din câteva persoane şi am vrut să ieşim în public pentru a declara ce se întâmplă la universitate la noi, unde ne-au trădat însuşi decanii, şefii de catedră în frunte cu rectorul, dar chiar a doua zi majoritatea din acel comitet au fost arestaţi, doi dintre ei nici nu ştim de unde - bănuim că de pe stradă, pentru că nu i-a văzut nimeni. Ne temem să spunem cuiva despre asta, pentru că ne-ar trăda, ne temem să mergem singuri pe stradă, pentru că s-ar putea să fim arestaţi şi să nu ştie nimeni ce s-a întâmplat cu noi, ne temem să mergem câte doi sau trei pentru că şi aşa ne-ar ridica motivând că complotăm ceva, ne temem să vorbim despre ceea ce se întâmplă, pentru că într-una dintre grupe un profesor a discutat luni cu studenţii despre arestări, iar a doua zi au fost arestaţi. Avem impresia că răsuflă mai uşuraţi cei care au fost arestaţi deja, decât noi, cei care am rămas şi nu ştim la ce să ne aşteptăm.
Au loc şi sumedenii de exmatriculări, din nou la ordinul nu ştiu cui, pentru că Universitatea nu motivează, se zice că în urma ordinului Ministerului de Interne. De când Ministerul de Interne dă ordine să se exmatriculeze studenţii care au reuşită la studii, nu au absenţe, au fost la ore în ziua protestelor, dar pentru că transportul public nu circula pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt au mers pe jos până în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Pentru că la noi asta se întâmpla. Nu mai putem trăi teroarea. Vă rugăm, ajutaţi-ne!

Student la Medicină

Dragoste de mama

Poze de la flashmob-ul din autobuzele din Cluj

Reprimarea protestelor din 7 Aprilie s-ar putea sa se fi soldat cu un al doilea mort

Preluat de pe www.realitatea.net
Marti, 14 Aprilie 2009 20:25

Cadavrul unui tânăr a fost aruncat în noaptea de 7 aprilie, dintr-o maşină a Ministerului de Interne moldovean, în curtea spitalului de urgenţă din Chişinău, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia online.

Cadavrul lui Ion Ţâbuleac a fost aruncat în noaptea de 7 aprilie, în urma evenimentelor din centrul capitalei, în curtea Spitalului de Urgenţă din Chişinău. Acesta avea coastele rupte, răni adânci în regiunea tâmplelor şi un picior fracturat. Potrivit martorilor, corpul neînsufleţit al tânărului de 22 de ani a fost aruncat dintr-o maşină albă, marca Niva, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne.

Părinţii unui tânăr de 22 de ani din satul Bolohani, raionul Orhei, au primit în dimineaţa zilei de 8 aprilie vestea decesului fiului. Marţi seara, 7 aprilie, ziua acţiunilor de protest din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei, Ion Ţâbuleac urma să se întoarcă în R. Moldova din Moscova.

Şi-a anunţat părinţii că va fi la Chişinău între orele 17 -20.00. În acea noapte tânărul nu a ajuns acasă. A doua zi, părinţii Semion şi Tatiana Ţâbuleac au primit vestea de la medicii de la Spitalul de urgenţă că fiul lor ar fi murit electrocutat. Li s-a cerut să vină la morga spitalului cu îmbrăcăminte pentru cel decedat.

Potrivit lui Semion Ţâbuleac, tatăl băiatului, la morgă părinţilor nu li s-a permis să vadă corpul neînsufleţit al fiului. Aceştia au văzut cadavrul doar după ce acesta a fost îmbrăcat. "Unul din lucrătorii de acolo mi-a spus că a fost adus de o maşină Niva, albă, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, şi că a fost aruncat în curtea Spitalului de Urgenţă. Era doar în maieu şi pantaloni. Nu ne-au permis să-l vedem în hainele în care a fost adus. Am constatat că avea un picior frânt, costele rupte. Avea răni adânci în regiunea tâmplelor", spune tatăl băiatului.

Certificatul de deces constată că moartea tânărului ar fi survenit în urma unei traume toracale. "Băiatul nostru nu avea nici un document la el. Prima oară ne-au spus că l-au găsit în stradă. Dacă ar fi fost găsit în halul acela, întâmplător, în stradă, ne întrebăm cum de-au reuşit să afle cine e şi de unde e, că a doua zi au şi luat legătura cu noi şi ne-au informat despre moartea lui", se revoltă plângând mama băiatului, Tatiana.

Ion a fost înmormântat sâmbătă, 11 aprilie. Părinţii nu au consultat un avocat şi spun că vor să cunoască adevărul despre moartea fiului lor.


UNELE DINTRE TINERELE RETINUTE DE POLITIE IN REPUBLICA MOLDOVA AU FOST ABUZATE SEXUAL, POTRIVIT PRESEI LOCALE

Preluat de pe www.realitatea.net

Publicaţia moldoveană "Ziarul de Gardă" informează că are semnale că unele dintre tinerele reţinute de poliţie în timpul protestelor de săptămâna trecută au fost abuzate sexual.

"Tinerele reţinute la poliţie care au opus rezistenţă propunerilor de cooperare cu poliţia au fost supuse abuzurilor fizice, şi violenţelor sexuale. Acest lucru a fost confirmat de unul dintre lucrătorii medicali care a examinat unii dintre tineri pe parcursul acestor zile, în cadrul Comisariatelor de poliţie", scrie "Ziarul de Gardă".
Contactat de publicaţia citată, Comisariatul General de poliţie a declarat că nu sunt arestate tinere şi că nu există informaţii despre asemenea cazuri.
Pe de altă parte, două dintre jurnalistele "Ziarului de Gardă" au fost ameninţate că vor fi abuzate sexual chiar de către reprezentanţii forţelor de ordine în cadrul unui incident din 8 aprilie, din spatele Guvernului.

Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului

(14 aprilie 2009)

Stimaţi preşedinţi ai celor două Camere,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Excelenţele voastre,

Dragi români,

Am solicitat să mă adresez camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-mi exprima preocuparea faţă de recentele evenimente din Republica Moldova. Consider că avem obligaţia să analizăm împreună situaţia creată la graniţa de est a ţării noastre, graniţă a Uniunii Europene.

Mulţi s-au întrebat de ce Preşedintele României nu a reacţionat imediat.

Nu am dorit să răspundem la provocările din ultima săptămână, care urmăreau să justifice acţiunile de represiune prin invocarea atitudinii şi acţiunilor României. Dar nu putem să tăcem la infinit, chiar dacă vă pot prezenta doar o evaluare parţială.

Sunt voci care ne spun că România ar trebui să uite de Republica Moldova, să ne prefacem că nu avem o relaţie specială cu cetăţenii acestei ţări. Acestora le recomand să-i întrebe pe români: cum este privit cel care îşi lasă fraţii la greu?

Datoria noastră morală este să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendică de la aceeaşi istorie ca şi noi, pe cei care vor să aibă în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruşi sau de altă origine etnică. România nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut, România nu vrea să pună în discuţie graniţele sau suveranitatea Republicii Moldova. Este în interesul direct al României să se învecineze cu o ţară stabilă şi prosperă.

Ca stat european, avem responsabilitatea de a face cunoscut atât aliaţilor noştri, cât şi celorlalte state ale lumii, ce se întâmplă dincolo de Prut. Atitudinea noastră pleacă de la valorile care stau la baza Uniunii Europene, comunitate de ţări care are vocaţia, aşa cum este scris în Tratatul de la Roma din 1957, să promoveze pacea şi libertatea, chemând toate popoarele Europei care împărtăşesc aceste idealuri să i se alăture.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova, imediat după momentul proclamării independenţei acesteia la 27 august 1991. România a fost şi primul stat care a stabilit relaţii diplomatice cu Chişinăul pentru a pune bazele fireşti ale relaţiei între cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului. România a făcut acest gest deşi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul ţării de pactul fascisto-comunist, Ribbentrop-Molotov, declarat şi de către Parlamentul României drept un act ilegal şi arbitrar.

În primii ani după 1989, statele noastre au început parcurgerea unui lung drum spre edificarea unor societăţi moderne şi democratice, fondate pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi România şi Republica Moldova se aflau în faţa parcursului comun de la un regim totalitar la un stat de tip european. Şi România şi Republica Moldova şi-au afirmat voinţa de a consacra caracterul unic al relaţiilor noastre, consolidat de utilizarea limbii române şi de o istorie comună. Valorile europene erau împărtăşite atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, iar integrarea în familia europeană era dezideratul comun al ambelor state.

Înainte de a deveni parte a Uniunii Europene, România a trecut printr-un proces îndelungat de desprindere de trecutul totalitar. Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului şi Comisia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România au făcut o necesară operă de clarificare a istoriei noastre din ultimul secol, trăgând o linie de demarcaţie între România modernă şi cele două totalitarisme care au acaparat statul român vreme de jumătate de veac. Astfel, am putut privi cu încredere viitorul nostru european.

Cetăţenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identităţii româneşti este parte a acestei moşteniri totalitare. Pentru o întreagă generaţie de tineri studiul limbii şi literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română şi a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal.

Sechelele comunismului se regăsesc şi în teza conform căreia identitatea unui stat se construieşte lansând permanente acuze la adresa României şi a cetăţenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise.

Doamnelor şi domnilor,

România sprijină necondiţionat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova să îşi împlinească destinul european, conform aspiraţiilor cetăţenilor ei de a trăi în securitate şi stabilitate democratică. Ţara noastră consideră că democratizarea şi modernizarea Republicii Moldova, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile ale cetăţenilor săi, sunt elemente fundamentale care influenţează calitatea relaţiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmărite indiferent de orientarea politică a autorităţilor de la Chişinău, atât timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte.

Fără sa cerem nimic în schimb, am devenit avocatul vocaţiei europene a Republicii Moldova. De aceeaşi abordare am dat dovada si în demersurile noastre de susţinere la ONU, OSCE, Consiliul Europei, NATO şi în alte organizaţii regionale. Am sprijinit includerea Republicii Moldova în proiectele derulate sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, în cadrul Procesului de Cooperare in Europa de sud-est (SEECP), al Acordului de liber schimb în Europa Centrala (CEFTA), în cadrul Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagra (OCEMN), al Iniţiativei de Cooperare în Europa de sud-est (SECI), ca să enumăr numai o parte din aceste dovezi de susţinere venite din partea noastră.

În mod constant România a atras atenţia comunităţii internaţionale, Uniunii Europene şi NATO, asupra pericolului pe care îl reprezintă conflictele îngheţate, şi în mod deosebit, conflictul transnistrean. România a pledat pentru implicarea Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, alături de OSCE, Federaţia Rusă şi Ucraina, în problematica reglementării situaţiei din zona transnistreană. România a susţinut decizia Uniunii Europene de a se angaja concret în această problematică prin crearea şi implementarea Misiunii UE de Monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, fiind mulţumiţi de rezultatele pe care această misiune le-a produs în teren. De asemenea, am apreciat numirea de către Uniunea Europeană a unui reprezentant special pentru Republica Moldova şi deschiderea unei reprezentanţe a Comisiei Europene la Chişinău. În plus, am adus, în mod constant, tema Republicii Moldova pe agenda sesiunilor Consiliului European.

Schimburile economice dintre ţara noastră şi Republica Moldova s-au intensificat constant. Exporturile acestui stat în România au crescut puternic mai ales în ultimul an, susţinute de regimul comercial preferenţial asimetric acordat de Uniunea Europeana. România este acum a treia sursă de importuri şi prima destinaţie a exporturilor din Republica Moldova.

Cu toate acestea, reacţia autorităţilor de la Chişinău a vizat, cu predilecţie, împiedicarea dezvoltării fireşti a relaţiilor bilaterale. Astfel, România a fost acuzată, în repetate rânduri, de „imperialism” şi de „expansionism”, inclusiv în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde România nu a făcut decât să apere cauza propriilor ei cetăţeni.

Identitatea românească a fost atacată prin falsificarea istoriei naţionale, punerea sub semnul întrebării a unităţii limbii române, descurajarea afirmării apartenenţei etnice şi tratamentul discriminatoriu aplicat unor instituţii de presă de limbă română. În plus, la probleme pentru care există soluţii tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide două consulate la Bălţi şi Cahul sau micul trafic de frontieră, am primit răspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar în interesele cetăţenilor din Republica Moldova.

Doamnelor şi domnilor,

În ultimii patru anii, în pofida sincopelor, ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale. Datorită acestor eforturi şi convingerii că este în interesul cetăţenilor ambelor state să beneficieze de avantajele unei relaţii constructive, am reuşit să avem aproape în fiecare an întâlniri si convorbiri la nivel de şef de stat, de Prim-ministru, de ministru de externe.

Am propus şi s-a realizat un maximum de angajare în planul dialogului politic. De fiecare dată, la sfârşitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chişinău au lansat, printr-o diplomaţie publică greşit înţeleasă, cele mai diverse acuzaţii, nefondate, la adresa părţii române, menite să blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renunţat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau înţelegeri deja convenite, ci am continuat să menţinem toate ofertele pozitive, care răspundeau intereselor cetăţenilor din România şi din Republica Moldova. Suntem convinşi că nu avem dreptul să intrăm într-o logica a escaladării, nici din perspectiva specificităţii relaţiilor bilaterale şi nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene şi nici de la obligaţiile ce ne revin prin prisma unităţii istorice, de limbă şi cultură, între cele două state.

În pofida unei abordări în care am dovedit deschidere şi dorinţă de dialog, suntem din nou confruntaţi cu atitudini ostile din partea autorităţilor din Republica Moldova, cu acuzaţii fără precedent. Acuzaţii, dar nu şi probe!

Încercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, de închipuire a unui duşman extern şi, pornind de la o asemenea abordare, acuzaţiile la adresa statului român, sunt inacceptabile şi ridică semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor şi semnificaţiilor politice ale acestui tip de atitudine.

De fapt se încearcă punerea pe seama românilor şi a statului român a responsabilităţii pentru paşii înapoi făcuţi în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultăţile economice şi sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzaţii mă obligă să afirm că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării Republicii Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic.

Afirmaţiile autorităţilor din Republica Moldova dovedesc rea credinţă şi încercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autorităţile statului vecin au anunţat introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, subliniind că astfel cetăţenii români vor plăti taxe aşa cum cetăţenii Republicii Moldova plătesc pentru vizele româneşti. În realitate, cetăţenii Republicii Moldova nu au plătit niciodată taxa de viză, deşi partea română acordă anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români, care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni europeni, s-a făcut cu încălcarea acordurilor în vigoare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana în materie de circulaţie a persoanelor şi denotă atitudinea arbitrară şi discriminatorie a autorităţilor de la Chişinău.

Acestea au afectat relaţiile cu România prin iniţierea unor măsuri ostile pe plan politic, mergând până la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totuşi, România nu a întreprins contramăsuri şi va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeana.

Ţara noastră a condamnat violenţele şi distrugerile care s-au înregistrat în timpul manifestaţiilor de la Chişinău şi a atras atenţia asupra necesitaţii respectării normelor democratice. Responsabilitatea asigurării ordinii de drept revine conducerii Republicii Moldova. Evenimentele de la Chişinău, unde autorităţile au permis, repet, au permis accesul manifestanţilor în sediile principalelor instituţii ale statului, ridică semne importante de întrebare. Violenţele de acum o săptămână, inclusiv devastarea unor instituţii publice, nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt le-au provocat şi le-au făcut posibile, adică acelora care deţin acum puterea.

Violenţa nu este o soluţie. Numai prin ajungerea la un acord asupra redemarării procesului de democratizare se poate ieşi din impasul actual.

Suntem îngrijoraţi de represaliile pe care autorităţile Republicii Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului. Situaţia este agravată de limitarea şi blocarea activităţii reprezentanţilor mass-media, acţiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile şi comportamentul brutal al forţelor de ordine. Jurnaliştii care mai pot transmite menţionează răpiri de persoane, reţineri abuzive, ameninţări, terorizarea cetăţenilor, fabricarea de dosare, anchete fără asigurarea asistenţei juridice pentru persoanele reţinute.

Chiar dacă alegerile parlamentare s-ar fi desfăşurat corect, libertăţile cetăţeneşti nu pot fi anulate. Am învăţat din istoria recentă că cenzura asupra mass-media, ameninţările şi violenţele asupra jurnaliştilor reflectă un sentiment de ilegitimitate şi nereprezentativitate.

Este condamnabilă ameninţarea cetăţenilor cu folosirea armelor, ameninţare venită din partea unor lideri marcanţi ai Republicii Moldova şi care trădează o atitudine de neînţeles faţă de valoarea unică a vieţii fiecărui om. Atragem atenţia că utilizarea armelor împotriva populaţiei civile, în rândul cărora se regăsesc şi cetăţeni români, constituie o crimă. În situaţia înregistrării, în asemenea circumstanţe, de victime omeneşti, autorităţile române vor întreprinde toate măsurile pentru aducerea în faţa justiţiei penale internaţionale a persoanelor care au executat şi comandat astfel de acţiuni.

România îşi manifestă preocuparea faţă de agresarea şi măsurile ilegale întreprinse până acum împotriva cetăţenilor români. Considerăm că neinformarea părţii române cu privire la cetăţenii ţării noastre care sunt, eventual, reţinuţi sau arestaţi, precum şi interzicerea stabilirii de către aceştia a legăturii cu Ambasada României pentru asigurarea asistenţei consulare constituie încălcări grave ale normelor internaţionale. Cerem autorităţilor de la Chişinău să asigure imediat reprezentaţilor consulari ai României accesul la cetăţenii români eventual reţinuţi, dacă această situaţie există.

În ultimul timp au existat presiuni brutale faţă de cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi afirmă identitatea etnică românească. Asemenea manifestări românofobe, încurajate de actuala putere din Republica Moldova, precum şi limitarea prin orice formă a dreptului de exprimare liberă cu privire la apartenenţa etnică reprezintă manifestări inacceptabile de intoleranţă, caracteristice unor guvernări profund nedemocratice, străine de spiritul european.

Represaliile care au loc în Republica Moldova, încălcarea libertăţilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertăţii de expresie, expulzarea unor jurnalişti şi acuzaţiile la adresa statului român obligă România să ceară efectuarea unei anchete europene asupra responsabilităţilor pentru represiunile din ultimele zile.

În condiţiile în care măsurile represive vor continua, România va analiza, în conformitate cu normele internaţionale, formele de asistenţă umanitară şi de protecţie pentru cei a căror viaţă şi integritate fizică sunt ameninţate.

Doamnelor şi domnilor,

Elogiez curajul şi profesionalismul jurnaliştilor care au reflectat corect evoluţiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al instituţiilor media din România care au oferit şi vor oferi sprijin colegilor din Republica Moldova.

Amintesc că prin articolul 7 al Constituţiei, statul român are obligaţia să acorde sprijin etnicilor români din afara graniţelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români şi simt româneşte, pentru a-şi păstra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut să fie izolaţi de restul Europei. Nu putem accepta ca, în special generaţia tânără, să nu aibă şansa de a circula liber şi de a-şi face studiile în ţara noastră sau în restul ţărilor europene.

În acest sens, amintesc că legea română prevede redobândirea, la cerere, a cetăţeniei române de către foştii cetăţeni ai statului nostru şi urmaşii lor, care au fost privaţi de acest statut împotriva voinţei lor. Constat însă că procesul birocratic prevăzut de această lege limitează drastic numărul persoanelor care beneficiază în mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului să adopte, în regim de urgenţă, modificarea legii cetăţeniei astfel încât să putem facilita şi urgenta procesul de redobândire a cetăţeniei de către cei care şi-au pierdut-o abuziv şi de către famiile acestora, până la gradul trei.Astfel, românii din Republica Moldova îşi vor putea recăpăta în mod accelerat cetăţenia română şi vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.

Vom continua să oferim acces nediscriminatoriu şi gratuit tuturor tinerilor din Republica Moldova care doresc să studieze în limba română în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior din România. Vom continua să susţinem prin proiecte şi programe culturale spiritualitatea românească din Republica Moldova. Vom continua să oferim posibilitatea ca reprezentanţii autorităţilor locale de peste Prut să beneficieze de expertiza colegilor români. Vom continua să sprijinim dezvoltarea societăţii civile din Republica Moldova, cunoscând, din experienţa proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidării democratice.

Acum doresc să mă adresez în mod special tinerei generaţii de peste Prut:

Dragi tineri care vă puneţi speranţa în România, care vă puneţi speranţa în instituţiile europene,

Viitorul nu poate fi decât al vostru! Aveţi încredere în forţele libertăţii!

Totalitarismul comunist reprezintă trecutul şi îşi are locul numai în manuale şi în cărţile despre crimele sale.

Republica Moldova nu mai poate fi izolată. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul să ridice un zid între ţările noastre.

Doamnelor şi domnilor,

Azi, la graniţa de răsărit a Uniunii Europene, are loc un conflict între două sisteme de valori.

Pe 18 decembrie 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, în numele valorilor europene şi universale, am ţinut să condamn regimul comunist din România. Azi constat cu îngrijorare că realităţi pentru care am condamnat oficial regimul comunist se regăsesc la frontiera României secolului al-21-lea: absenţa statului de drept, discriminarea etnică, reprimarea oponenţilor, cenzura, atacarea culturii române, utilizarea sărăciei pentru a crea dependenţă de puterea politică, ameninţarea cu folosirea forţei împotriva propriilor cetăţeni. Iată elemente care, luate împreună, creează o atmosferă de teroare.

La două decenii de la revoluţiile anticomuniste din 1989, ţin să reafirm valorile supreme care i-au inspirat pe cei care au decis să nu mai trăiască în minciună: libertatea individului nu poate fi negociată; nu există nici o justificare pentru înjosirea fiinţei umane în numele unei false raţiuni de stat ori de partid; nimeni nu deţine monopolul adevărului şi nimeni nu poate să nege dreptul cetăţenilor la exprimarea propriilor opinii, la liberă circulaţie, la organizare politică în partide independente.

Fac un apel către toate partidele politice din România, către toţi liderii de opinie, să înţeleagă acest moment ca un moment al solidarităţii naţionale, ca un moment care nu trebuie să ne divizeze, ca un moment în care trebuie, dimpotrivă, să le arătăm tuturor că suntem realişti, uniţi şi că ştim să ne apărăm interesul naţional.

România reafirmă principiile Cartei ONU şi pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemând la respectarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În acelaşi timp, avem o datorie legală, morală şi de onoare faţă de românii de peste Prut.

România va sprijini în continuare democratizarea şi europenizarea Republicii Moldova. Vom accelera acordarea cetăţeniei române celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii naţionale şi europene pentru a întări legăturile culturale şi relaţiile economice cu Republica Moldova, pentru a dezvolta asistenţa acordată administraţiei centrale şi locale, pentru a facilita accesul elevilor şi studenţilor la resursele educaţionale din România.

Doamnelor şi domnilor,

România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă cortină de fier, Prutul trebuie să fie doar o linie de demarcaţie temporară a frontierei Uniunii Europene, până la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proces pe care ţara noastră îl va susţine necondiţionat.

Vă mulţumesc!

"Moldova este condusa in mod periculos catre trecutul comunist sovietic!"

StirileProTV.ro