Comuniştii declanşează vânătoarea de oameni la Chişinău, Occidentul tace. De ce?

Articol preluat de pe www.cotidianul.ro
11 aprilie 2009


UE, ONU sau SUA nu au luat o atitudine fermă faţă de abuzurile împotriva drepturilor omului care se petrec la Chişinău, deşi în alte cazuri nu se fereau să recurgă la presiuni diplomatice pentru a apăra principiile pe care s-au clădit. Teama de a nu irita Rusia, lipsa de informaţii sau chiar vacanţa de Paşti sunt unele dintre explicaţiile ce ar putea fi invocate.


Un grup format din 20 de ONG-uri din România, cele mai proeminente organizaţii de apărare a drepturilor omului, au lansat un apel referitor la încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova, “o ţară aflată la graniţa UE”. ONG-urile, printre care şi Societatea Academică Română, APADOR-CH, Alianţa Civică, cer “o reacţie imediată şi responsabilă pentru oprirea violenţelor din Republica Moldova”, dar acuză şi indiferenţa Occidentului pentru încălcările drepturilor omului ce au loc acum în ţara vecină.

Într-adevăr, în ciuda numeroaselor probe din care reiese faptul că protestatarii, inclusiv cei paşnici, din Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost arestaţi, inclusiv din sălile de clasă sau spitale, bătuţi şi intimidaţi, iar jurnaliştii au fost şi ei arestaţi, expulzaţi şi intimidaţi, nu au existat proteste ferme din partea Occidentului.

Reacţia Uniunii Europene a fost una rezervată, ca şi cea a ONU, îndemnând doar la calm. UE, din care România face parte, ai cărei cetăţeni au fost vizaţi direct de acţiunile autorităţilor moldovene ce încalcă în mod evident drepturile omului, nu a recurs la presiuni diplomatice asupra Chişinăului pentru a înceta aceste abuzuri. Nu mai vorbim de vreo posibilă reacţie din partea Statelor Unite, alte dăţi atât de implicate în apărarea drepturilor omului.

Ministrul român de Externe s-a întâlnit cu ambasadorii ţărilor UE şi NATO pentru a-i informa asupra evenimentelor din Chişinău joi şi a promis că zilele următoare se va vedea o reacţie din partea Comisiei Europene în privinţa abuzurilor de la Chişinău. Cu toate acestea, deşi se înmulţesc mărturiile referitoare la tineri bătuţi de poliţie şi la jurnalişti intimidaţi în cel mai pur stil sovietic, reacţia UE întârzie să apară. Singura declaraţie venită de la organismele europene, joi, cere Moldovei să îşi reia relaţiile normale cu România, să respecte toate libertăţile constituţionale şi cere “tuturor părţilor să se abţină de la orice violenţă”. Nu se face referire la vreo posibilă măsură de răspuns faţă de abuzuri. Mai mult, deşi Moldova a încălcat documentele semnate cu UE introducând vize unilateral şi fără să anunţe în prealabil la Bruxelles cetăţenilor români, Bruxelles-ul nu a reacţionat. “Pentru UE este important să aibă relaţii bune cu ţările vecine”, se arată în documentul trimis la Chişinău, semnat de miniştrii de Externe ai Franţei, Cehiei şi Suediei, cele trei ţări aflate în “troica” prezidenţială a UE în acest moment: fosta, actuala şi viitoarea ţară preşedinte al Uniunii. Ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că opoziţia şi puterea din R. Moldova “trebuie să poarte un dialog constructiv pentru a depăşi situaţia tensionată”, punând în acest fel pe acelaşi plan puterea abuzivă şi reprezentanţii opoziţiei.

Drept dovadă faţă de lipsa de reacţie fermă a UE, ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, i-a mulţumit reprezentantului special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, pentru “caracterul echilibrat al poziţiei UE faţă de ceea ce se întâmplă la Chişinău”. Mizsei s-a limitat la a-i transmite diplomatului că UE urmăreşte cu mare atenţie evenimentele de la Chişinău. Stratan şi-a permis chiar să îl tragă puţin de urechi pe Mizsei, pentru că UE nu a fost mai prezentă în Moldova după alegeri.

În schimb, autorităţile ruse, Ministerul de Externe şi Duma de stat, nu s-au sfiit să îşi arate sprijinul faţă de puterea de la Chişinău şi să acuze România, mai pe faţă sau mai voalat, de implicare în protestele de la Chişinău.

Explicaţia pentru lipsa de reacţie a Occidentului ar putea fi găsită tocmai la Moscova. Ţările din Europa de Vest nu sunt dispuse să îşi strice în acest moment relaţiile cu Rusia mai mult decât au făcut-o până acum, prin măsuri luate împotriva unui protejat al Moscovei. Nu acum, când s-a vorbit atât de mult dinspre Washington despre o “resetare a relaţiei cu Rusia”, iar NATO a decis să reia Consiliul NATO-Rusia, suspendat după războiul din Georgia.

Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a declarat pentru cotidianul.ro că şi-ar fi dorit “o atitudine mai clară din partea Uniunii Europene privind evenimentele din Republica Moldova”. “Nu mă refer la o atitudine partizană, ci la una fermă, ţinând cont că acolo s-au încălcat drepturile omului, dreptul la liberă exprimare şi există numeroase suspiciuni privind fraudele electorale”, a mai precizat Cioroianu, potrivit căruia este posibil ca UE să fi transmis nişte semnale la Chişinău. “Nu trebuie să ne aşteptăm la mari muştruluieli”, în condiţiile în care Republica Moldova nu reprezintă tocmai o prioritate pentru UE, a mai spus fostul ministru de Externe, adăugând că din cauza sistemului de funcţionare al Uniunii este nevoie de timp pentru reacţii clare.

Această părere este împărtăşită şi de preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean. “În ultimele zile s-a observat o ameliorare a poziţiei UE. Declaraţia troicii este mai fermă decât reacţiile comisarului european pentru Afaceri Externe, Benita Ferrero-Waldner, şi ale Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana”, a precizat Corlăţean, care este convins că Bruxelles-ul va avea o poziţie diferită după ce va primi mai multe informaţii. “Trebuie însă să ţinem cont şi de faptul că se porneşte cu un handicap. UE priveşte spre Est uitându-se şi la relaţia cu Federaţia Rusă”, ne-a explicat preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely, apreciază poziţia UE ca fiind “una de aşteptare”. “Şi acum, ca şi în perioada războiului ruso-georgian, UE se află într-un moment de concediu”, mai ales că se apropie Paştele catolic, a declarat pentru Cotidianul Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

“Uniunea Europeană e obligată să reacţioneze pentru a-şi apăra, măcar prin aparenţe, propriile valori”, a spus Chifu, referindu-se la încălcarea de către Chişinău a acordului cu Bruxelles-ul, prin reintroducerea vizelor pentru români. Republica Moldova a comis mai multe infracţiuni: pe lângă acordul cu UE privind facilitarea vizelor, Chişinăul şi-a încălcat propria Constituţie, blocând accesul cetăţenilor moldoveni în ţara lor, şi a încălcat prevederile Consiliului Europei privind libera circulaţie. Iulian Chifu a amintit că, în 1999, Belgradul nu le-a mai permis kosovarilor să intre în Serbia-Muntenegru.

Reacţiile organizaţiilor de jurnalişti au fost, de asemenea, firave. Joi, Reporteri Fără Frontiere, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Comitetul de Protecţie al Jurnaliştilor au protestat faţă de măsurile autorităţilor de la Chişinău de a opri jurnaliştii străini la graniţă.

După evenimentele de vineri, însă, când mai mulţi jurnalişti au fost reţinuţi de poliţia moldovenească, reacţiile au întârziat să apară.

La solicitarea cotidianul.ro, organizaţia Reporters Sans Frontieres (RSF) şi-a exprimat punctul de vedere şi a cerut autorităţilor din Republica Moldova să oprească actele de violenţă la adresa jurnaliştilor. “E periculos să foloseşti pretextul naţionalităţii, pentru că acest lucru va genera şi mai multă violenţă”, au spus cei de la Reporteri Fără Frontiere. Organizaţia Presei din Sud-Estul Europei (SEEMO) a cerut, de asemenea, Moldovei să ancheteze abuzurile împotriva ziariştilor.

Celelalte asociaţii internaţionale au tăcut însă.

"Solicităm autorităţilor moldovene să respecte dreptul la liberă mişcare a cetăţenilor şi jurnaliştilor şi să respecte dreptul la libertatea de expresie şi informare. A cere jurnaliştilor acreditare sau alte documente la graniţă a fost împotriva regulilor, ştiindu-se că jurnaliştii străini au nevoie de acreditare numai dacă vor să fie corespondenţi permanenţi în R. Moldova sau să aibă acces la instituţiile oficiale ale statului sau la reprezentanţii acestora", a declarat secretarul general SEEMO, Oliver Vujovic.

Reacţiile au venit din partea asociaţiilor din Republica Moldova şi România, precum Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism de Investigaţii, Centrul "Acess-Info", Centrul pentru Tineri Jurnalişti din R. Moldova, Uniunea Jurnaliştilor din R. Moldova, Broadcast Media Association şi Federaţia Jurnaliştilor Români (MediaSind).

În ultimele două zile au fost comise mai multe atacuri grave asupra jurnaliştilor şi, implicit, asupra libertăţii de exprimare. Constantin Rogodantev, cameraman al PRO TV Chişinău, a fost asaltat la 9 aprilie, în timpul nopţii, de către forţe de poliţie care protejează Guvernul moldovean. Yevgenyia Kironaki, cameramanul Mihai Valentin Buzduga şi şoferul Gabriel Colac, de la postul Realitatea TV, au fost reţinuţi de poliţia moldoveană şi eliberaţi după câteva ore, după care au plecat spre România.

Rodica Mahu, redactor-şef al cotidianului “Jurnal de Chişinău”, a fost răpită, la 10 aprilie. Ea relata din faţa Guvernului, de unde a fost ridicată de cetăţeni în civil, interogată de poliţie şi eliberată după două ore. Doru Dendiu, de la TVR, a fost reţinut de asemenea şi i s-a cerut să nu mai relateze.